În luna ianuarie
2013, în cadrul activității A4 Realizarea de activităţi de cercetare şi studii
de teren, Asociaţia Română pentru Evaluare şi Strategie a prezentat
partenerului CRFPS PRO VOCATIE rezultatele preliminare ale cercetărilor
derulate în cadrul proiectului SUPORT – Formare pentru persoanele din zonele
rurale în ocupații non-agricole cu cerere pe piaţa muncii locală, derulat de
către Asociaţia Centrul pentru Resurse şi Formare în Profesiuni Sociale PRO
VOCAŢIE, în parteneriat cu Asociaţia Română pentru Evaluare şi Strategie şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin POSDRU, Axa Prioritară 5, Domeniul
Major de Intervenție 5.2.
Principalele
concluzii care pot fi desprinse din datele preliminare de cercetare sunt
următoarele:
PROFILUL GRUPULUI ŢINTĂ
- Persoanele din grupul ţintă sunt în general nemulțumite de lipsa locurilor de muncă, veniturile reduse, creşterea preţurilor, costurile ridicate ale lucrărilor agricole, lipsa unui sprijin real al guvernului pentru cetăţenii din mediul rural şi dificultatea valorificării produselor agricole şi de origine animală pe piaţa românească
- Persoanele din grupul ţintă au un grad extrem de redus despre piaţa muncii din judeţul Sălaj, 87% dintre ele fiind neinformate despre ofertele de muncă existente. Principalele surse de informare privind locurile de muncă sunt televiziunea (46 %), prietenii (23%), Internetul (15%), presa scrisă (10%) şi angajatorii (7%).
- 72% dintre persoane au nevoie serioasă de informaţii legate de oferta de locuri de muncă, în timp ce numai 27% spun nu au nevoie deloc sau în mică măsură.
- Respondenţii din grupul ţintă au încercat să îşi caute un loc de muncă, dar oferta a fost şi este foarte redusă sau aproape inexistentă. Multe dintre ofertele existente au fost respinse din cauza salariului mic şi a distanţelor mari până la locul de muncă.
- Se remarcă o nevoie masivă de consiliere în căutarea unui loc de muncă, 67% având nevoie de consiliere în foarte mare şi mare măsură.
- NU există o experienţă semnificativă în formarea profesională, 88% din grupul ţintă neparticipând la un curs de formare în ultimii cinci ani.
- Disponibilitatea de participare la cursuri de formare profesională este ridicată, 74% din grupul ţintă fiind de acord să participe la un curs de formare profesională.
- Principalele ocupaţii de interes la întrebare deschisă sunt: lucrător în construcţii (14%), lucrător în lucrător în comerţ(8%), coafeză (6%), mecanic auto (5%), croitor (5%), barman (4%), agent de pază (3%), îngrijitor la domiciliu (3%). La alegere dintr-o listă de ocupaţii, meseriile de interes sunt: lucrător în comerţ, lucrător în construcţii, îngrijitor la domiciliu, lucrător în alimentaţie, ospătar, agent de pază şi infirmieră.
PERCEPŢIA ANGAJATORILOR
- Forţa de muncă este apreciată de angajatori ca fiind de calitate slabă, sistemul de învățământ actual nefiind centrat pe nevoile pieţei şi pe formarea de competenţe pentru viitoare meserii. Desfiinţarea şcolilor profesionale şi a şcolilor de arte şi meserii este considerată ca fiind o eroare, actualii furnizori de formare nefiind în stare să ofere rezultatele şi condiţiile din vechile instituţii de formare profesională
- În cele mai multe dintre companii, criza economică a obligat angajatorii să îşi reducă nivelul de activitate şi, implicit, să treacă la reduceri de personal, în unele situaţii până la 50%. Puţine sunt companiile care nu au operat reduceri în condiţiile crizei. Actuala situaţie economică nu permite deocamdată reluarea angajărilor.
- NU există o preocupare constantă a angajatorilor pentru formarea forţei de muncă. În general, nu există un plan de pregătire continuă a personalului, iar disponibilitatea angajatorilor de a scoate personalul din producţie pentru formare sau specializare este foarte redusă.
- Programele de formare prin intermediul fondurilor europene sunt considerate o bună oportunitate, în condiţiile în care costurile nu sunt suportate de angajatori. De asemenea, unii angajatori apreciază că interesul pentru formare al forţei de muncă este redus, acordarea unei remuneraţii pe durata cursurilor fiind o soluţie bună pentru stimularea motivaţiei de a participa la un program de formare. Utilitatea programelor de formare prin fonduri europene este discutabilă dacă nu există o corelare foarte clară cu nevoile angajatorilor.
- Nevoile actuale de angajare ale respondenţilor sunt foarte mici, expectanţele fiind centrate pe o eventuală perioadă de revenire a economiei şi, implicit, a situaţiei companiilor.
- Disponibilitatea de angajare a persoanelor care ar urma cursuri de formare în cadrul proiectului este foarte redusă. Există în schimb la unii angajatori disponibilitatea de a accepta practica cursanţilor iar, într-un eventual necesar de forţă de muncă, poate fi posibilă şi angajarea.
PERCEPŢIA AUTORITĂŢILOR
LOCALE
- Principala problemă pe care o au oamenii este sărăcia, generată în mare măsură de lipsa locurilor de muncă pentru ocupaţiile non-agricole, distanţa relativ mare faţă de centrele urbane şi costurile ridicate ale navetei.
- Agricultura nu este o soluţie pentru localnici, suprafeţele mici fiind insuficiente pentru a acoperi costurile de însămânțare, întreţinere a culturilor şi recoltare. Situaţia este similară şi pentru creşterea animalelor. În plus, preţul mic şi absenţa unei pieţe de desfacere pentru produsele animale şi agricole rezultate din gospodăriile individuale este o piedică serioasă pentru dezvoltarea mediului rural. Se poate spune că în majoritatea comunelor studiate agricultura se practică preponderent la nivel de subzistenţă.
- Mulţi primari consideră că oamenii nu dau importanţă cursurilor de formare profesională, aducând ca argument faptul că populația nu are cultura necesară calificării sau dezvoltării de competenţe.
- Experienţa celor care au luat contact cu alţi furnizori de formare a scos în evidenţă absenţa unei corelări între cursurile de formare profesională şi cererea de pe piaţa muncii de la nivel local.
- Rata de participare a fost ridicată atunci când cursurile s-au organizat în localitate, primăriile punând la dispoziţie locaţia. De asemenea, au fost şi cazuri când participarea la cursuri a fost stimulată de o bursă sau o remuneraţie pe durata participării la curs.
- Unii primari consideră că multe dintre cursurile de formare profesională organizate nu au un impact ridicat, ele fiind insuficiente pentru a transmite cunoştinţele şi abilităţile practice necesare la un loc de muncă.
- Există anumite nevoi de formare identificate de edili, însă ele sunt foarte reduse, fiind legate conjunctural de existenţa nevoi de angajare a unor angajatori locali sau de derularea unor lucrări temporare de infrastructură în localitate sau în vecinătate.
- Pentru toţi primarii există disponibilitatea de a colabora cu asociația Pro Vocație în vederea formării gratuite a unor persoane, unii dintre aceştia manifestându-şi disponibilitatea de a pune la dispoziţie o sală pentru derularea orelor de curs.
Mai multe
detalii legate de rezultatele activităţii de cercetare şi studii de teren pot
fi găsite la rubrica STUDII de pe
site-ul www.suport-provocatie.ro.
31.01.2013
